<< Previous
Next >>

Mio Dio

(di Vincenzo)

 

Criscimu belli, forti e spinzierati

Ca nenti accada addaviaru nchr'a li strjati;

Lu mali puru ch'esta non c'importa

Ca tantu pua non trjasa di la porta.

 

Nu mundu nnamuratu,

La miajju giuventù;

Nu passatu scunzulatu,

Chi ormai non s'arricorda cchiù

 

Vivimu ad ogni istanti lu mumiantu

Zzappandu cu timpesta e minaviantu

E la matina tuttu ha di cangiari

Ca ‘ndava tanti cuasi di sistemari

 

Affanni fin' a quandu lu suli scura

Jistimandu “chiddra mala ura”

La sira pua arriva spossatezza

E mora puru l'urtima ciertezza.

 

Chistu è lu distinu di la terra

Chi nascia pi suffriri e pi patiri;

Chista la minaccia di la guerra

Chi criscia innanzi a tutti sti sospiri.

 

La vita porta sempi delusioni

E sogni curtivati cu criteriu;

Nu saccu mbiscatizzu di soluzioni

E mali brutti chi non c'è rimediu.

 

Ognunu di nui l'affrunta tuttu mbastitu

Di l'armi chi trovau quand'era mpauritu

La soluzioni giusta è dintrju a mia

si mi rimiattu a dio cu anima pia

                                                     28\10\2008 Contatore siti

Vai alla pagina "Dialetto Fabriziese"

(Wbm. M.Cirillo)

Torna Su

Torna all'HomPage

Panorama Caulonia (vista dalla zona Cannizza di Fabrizia)

Poesie in dialetto Fabriziese

www.vivifabrizia.it

 

 

 

 

 

HOME PAGE

Torna a "Poesie in dialetto"

Torna a "Pagina cultura fabriziese"