Next >>

Pajisi mia

(di Antonio)

Pajisi mia

chi tanti penzanu ca lu nuamu sua

è na fimmina,

senza mu sannu ch'esta nu pajisi

chi si chiama accussì.

Pajisi mia

chi mi dunasti li natali, e mi criscisti,

cu 'nu piazzu di pani

chi ogni tantu era puru mucatu,

ma 'nc-ra 'llu stomahgu mio

quandu scindia,

a 'mmia tuttu mi l'inchìa,

penzandu a 'ttia,

pajisi mia,

chi di na vita sugnu sragiunatu,

e di lu cuari mia a 'ttia è riccumandatu.

Chisti paruali, a vui li mandu

e vi li riccumanu,

Duvi jimu-jimu,

sempi allu pajisi nuascru nui penzamu;

no n'di dunasti nenti,

ma cu 'llu cuari nuscru sempi si' prisenti.

Sperandu ca li giuvini chi stannu crisciandu

mu ponnu stari 'nsanta paci

e cu' pacianzia e sagrifici,

no 'mmu venanu pi' supa,

ca 'cca chi 'nc'è?

No' nc'è armonia e no' nc'è nenti,

stativi nr'uacu, e penzati a 'nnui

ca ogni annu nr'uacu vinimu,

e cu 'lli lagrimi all'uacchi, quandu partimu,

fina a 'cca 'ssupa n'di li tinimu.

E passamu li jiuarni,

e 'nno n'di rassegnamu,

ma chianu chianu,

avimu mu n'di squetamu.

Cu' li leja sti paruali,

sapa ca li dettau sulu lu cuari;

no' provai sulu chistu,

e lu sapa Gesù Cristu,

ma no' sacciu acru mu vi dicu,

lu Signuri n'di guarda di lu Paradisu.

Sant'Antuani nuascru

a Fabrizia è cunzacratu

e sempi di tutti li emigrati

è 'nnuaminatu.Contatore siti

Antonio Tassone

Vai alla pagina "Dialetto Fabriziese"

(Wbm. M.Cirillo)

Torna Su

Torna all'HomPage

Panorama Caulonia (vista dalla zona Cannizza di Fabrizia)

Poesie in dialetto Fabriziese

www.vivifabrizia.it

HOME PAGE

Torna a "Poesie in dialetto"

Torna a "Pagina cultura fabriziese"